Angela Olive Pearce (fostă Carter, născută Stalker; ), care a publicat sub numele de Angela Carter, a fost o romancieră, autoare de proză scurtă, poetă și jurnalistă engleză, cunoscută pentru operele sale feministe, de realism magic și picarescă. Este faimoasă în principal pentru volumul (1979). În 1984, povestirea sa „” a fost adaptată într-un . În 2008, cotidianul The Times a clasat-o pe Carter pe locul al zecelea în lista „Celor mai buni 50 de de după 1945”.The 50 greatest British writers since 1945. 5 ianuarie 2008. The Times. În 2012, romanul Nights at the Circus a fost desemnat cel mai bun câștigător din istoria premiului .

Biografie Născută Angela Olive Stalker la Eastbourne, în 1940, a fost fiica Sophiei Olive (născută Farthing) și a jurnalistului Hugh Alexander Stalker. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Carter a fost în Yorkshire pentru a locui cu bunica maternă.

În copilărie, Carter a fost extrem de răsfățată de mama sa, care folosea tichetele de rație pentru a-i cumpăra dulciuri, ceea ce a dus la o supraponderabilitate severă. Până la vârsta de unsprezece ani, nu avea voie să meargă singură la toaletă și era obligată să se spele cu ușa deschisă. La 17 ani, a început să piardă în greutate, să se îmbrace provocator și să fumeze, fapt ce a dus la o ruptură de părinții săi; în aceeași perioadă a dezvoltat anorexie.

După ce a urmat cursurile liceului Streatham and Clapham, a lucrat ca jurnalistă la , călcând pe urmele tatălui său. Ulterior, a studiat literatura engleză la Universitatea din Bristol.

S-a căsătorit de două ori: prima dată în 1960 cu Paul Carter, de care a divorțat în 1972. În 1969, a folosit banii primiți odată cu premiul pentru a pleca de lângă soțul ei și a se muta timp de doi ani la Tokyo. Acolo, după cum afirmă în volumul Nothing Sacred (1982), a „învățat ce înseamnă să fii femeie și s-a radicalizat”. A scris despre experiențele japoneze în articole pentru și în volumul de povestiri (1974).

Ulterior, a călătorit prin Statele Unite, Asia și Europa, fiind ajutată de cunoștințele sale de franceză și germană. În 1977, l-a cunoscut pe Mark Pearce, cu care a avut un fiu și cu care s-a căsătorit cu puțin timp înainte de moartea sa, în 1992.

Anul 1979 a marcat publicarea operelor sale de referință: volumul de povestiri și eseul feminist . În The Bloody Chamber, Carter a rescris basme tradiționale pentru a le subverti tendințele esențialiste, dorind să demonstreze cum poate fi folosit basmul pentru a explora condițiile reale ale vieții cotidiene. Scriitoarea a notat că în The Sadeian Woman, Carter deconstruiește argumentele care stau la baza volumului de povestiri, explorând dorința, distrugerea ei și modul în care femeile pactizează cu propria condiție de aservire.

Pe lângă ficțiune, Carter a fost o colaboratoare prolifică pentru The Guardian, The Independent și New Statesman. Carter a murit la vârsta de 51 de ani, în 1992, în locuința sa din Londra, din cauza unui cancer la plămâni. În momentul decesului, începuse lucrul la o continuare a romanului Jane Eyre de Charlotte Brontë, bazată pe viața fiicei vitrege a lui Jane, Adèle Varens; din această lucrare a supraviețuit doar un rezumat.

Operă

Romane

Shadow Dance (1966, cunoscut și sub titlul Honeybuzzard) The Magic Toyshop (1967) Several Perceptions (1968) Heroes and Villains (1969) Love (1971) The Infernal Desire Machines of Doctor Hoffman (1972) The Passion of New Eve (1977) Nights at the Circus (1984) Wise Children (1991)

Colecții de proză scurtă

(1974) (1979) (1985) (1993) (1995)

Non-ficțiune

(1979) Nothing Sacred: Selected Writings (1982) Expletives Deleted: Selected Writings (1992) Shaking a Leg: Collected Journalism and Writing (1997)

Comemorare a dezvelit o la ultima reședință a scriitoarei din , Londra, în septembrie 2019. În cei șaisprezece ani petrecuți la această adresă, Carter a scris multe dintre cărțile sale și i-a oferit meditații tânărului Kazuo Ishiguro.

Arhiva Angelei Carter (Angela Carter Papers) a fost achiziționată de British Library în 2008 și conține manuscrise, corespondență, jurnale personale și fotografii.

În cultura populară Trupa britanică de rock și-a luat numele după povestirea omonimă a scriitoarei, publicată în The Bloody Chamber. O altă trupă britanică, The New Eves, este numită după romanul The Passion of New Eve.

Note

Legături externe

Angela Carter's radio work Angela Carter la Biblioteca Britanică BBC interview (video, 25 iunie 1991, 25 de minute) Angela Carter remembered, Daily Telegraph, 3 mai 2010

Angela Carter in conversation cu Elizabeth Jolley, British Library (audio, 1988, 53 de minute) Angela Carter essay la Colette, London Review of Books, Vol. 2 No. 19 · 2 octombrie 1980 "A Conversation with Angela Carter" de Anna Katsavos, The Review of Contemporary Fiction, toamna anului 1994, Vol. 14.3

Categorie:Nașteri în 1940 Categorie:Decese în 1992 Categorie:Poete britanice Categorie:Scriitoare britanice Categorie:Romanciere britanice