Sabri Godo

Sabri Godo () a fost un scriitor, politician conservator și scenarist albanez, provenit dintr-o familie iubitoare de cultură, cu rădăcini adânci în tradițiile patriotice. Fiind crescut în familia Totaj, din partea mamei sale, Godo și-a petrecut tinerețea într-un mediu literar și patriotic.

Biografie Godo a urmat școala primară în orașul natal, Delvina, în sudul Albaniei. Ulterior, s-a mutat la Tirana pentru a urma studiile liceale, dar a fost nevoit să le întrerupă în timpul celui de-al treilea an, după ce s-a implicat activ în războiul antifascist. Timp de 23 de luni, din iulie 1943 până în mai 1945, Sabri Godo a făcut parte din Brigada a 6 - a și a participat la toate bătăliile acesteia pe teritoriul Albaniei și Iugoslaviei, fiind decorat pentru bravură remarcabilă.

A servit ca ofițer în armată până în 1948, când a fost demis ca „nedorit politic”. În 1953 a fost exclus din partidul comunist, la care aderase în februarie 1944. Odată cu excluderea, a început și prigoana sa, din cauza căsătoriei cu o fată dintr-o familie aristocratică, Vrioni, și a apartenenței sale la o familie de intelectuali, oponenți ai regimului, care au fost împușcați, închiși și/sau exilați.

Cariera literară Godo este cunoscut ca o „peniță rară”, autor de romane istorice, cele mai cunoscute și discutate fiind Skanderbeg (alb. Skënderbeu) și Ali Pashë Tepelena (netradus în limba română). Aceste romane aclamate de critică au fost traduse în mai multe limbi și au fost republicate și revizuite de mai multe ori. Romanul Skanderbeg explorează viața și legenda unui conducător albanez medieval, Gjergj Kastrioti (Gheorghe Castriotul), cunoscut sub numele de Skanderbeg, care a luptat împotriva Imperiului Otoman în secolul al XV-lea. De-a lungul poveștii, autorul explorează nu doar lupta fizică a lui Skanderbeg împotriva otomanilor, ci și conflictele interne, dilemele morale și pasiunile personale ale personajelor.

A scris romane și povestiri scurte despre război, dar lucrările au fost cenzurate regimul comunist fiind acuzat că a înfățișat războiul într-un mod ne-eroic. În 1974 a fost exclus din „Liga Scriitorilor” pentru „devieri de la realismul socialist” și trimis la „reeducare” timp de 11 ani (1974–1985). Godo a avut o activitate intensă în jurnalism, în special în revista „Hosteni”, cu peste patru mii de pagini publicate de articole critice și editoriale. A publicat Plaku i Butkës, roman istoric (1966), Ali Pashë Tepelena, roman istoric (1970); Zëra nga burime të nxehta, volum de povestiri (1972); „Intendenti", povestire scurtă (1973); Skënderbeu, roman istoric (1975); Prova e zjarrit, roman (1977); „Kohët që shkojnë, kohët që vijnë", cronici (1985); Ujërat e qeta, roman (1988); Koha e njeriut, roman (1990); Udhëtari, roman (2009).

A conceput și două scenarii, „Dritat e qytezës" (1983) și „Intendenti" (1980), cel de-al doilea pornind de la povestirea publicată de el în 1973.

Cariera politică În anii 1990, s-a implicat încă de la început în mișcarea anticomunistă și, la 10 ianuarie 1990, a format Partidul Republican din Albania (PR), un partid de dreapta, aliat cu Partidul Democrat. La baza programului Partidului Republican stăteau respectul pentru proprietatea privată, pentru familie și unificarea națiunii. Timp de opt ani, Godo a fost președintele partidului, pentru ca ulterior să demisioneze, deschizând drumul tinerilor. Din 1998 până în ultimele sale zile, a fost Președinte de Onoare și Președinte al Adunării Naționale a PR.

Sabri Godo a fost membru al Parlamentului Albanez în două legislaturi (1996–2002), deținând și funcția de președinte al Comisiei pentru Afaceri Externe. În această perioadă și ulterior, a jucat un rol activ în intensificarea relațiilor Albaniei cu structurile europene și alte țări, extinzându-și recunoașterea până la cele mai înalte niveluri ale unor personalități politice importante. Rolul lui Godo în rezolvarea problemei Kosovo, pentru care a luptat timp de 22 de ani consecutivi, din prima zi a înființării Partidului Republican până în ultimele zile ale vieții sale, este incontestabil. Este cunoscut rolul și eforturile sale pentru cauza albanezilor geamizi, pentru albanezii din Macedonia, Serbia și de oriunde altundeva.

Godo a jucat un rol crucial în calitate de co-președinte în redactarea Noii Constituții a Republicii Albania în 1998. Adesea este menționat ca „Tatăl Constituției”. A fost una dintre cele mai importante figuri din viața politică albaneză, în special în momentele dificile. Poziția sa neclintită în cauzele cele mai sensibile și controversate, în timpul mandatelor politice aprinse, și eforturile sale constante de a găsi calea rațiunii, i-au determinat pe oameni, pe jurnaliști și pe politicieni să îl numească „înțeleptul bătrân Godo”.

S-a stins la Tirana, pe 3 decembrie 2011, din cauza unui cancer pulmonar iar în onoarea sa, pe 4 decembrie, a fost instituită Zi de doliu național.

La 12 decembrie 2012, Președintele Republicii Albania, Bujar Nishani, i-a acordat post-mortem lui Godo „Ordinul Skanderbeg” cu mențiunea: „Personalității naționale proeminente în politică și cultură, politicianului înțelept și vizionar, cu o contribuție valoroasă la procesele democratice, scriitorului și scenaristului care și-a pus talentul în slujba țării și poporului său”.

La 14 decembrie 2012, Președintele Republicii Italiene, Excelența Sa Giorgio Napolitano, i-a acordat lui Godo titlul onorific de Commendatore al Ordinului de Merit al Republicii Italiene cu mențiunea: „În considerarea meritelor individului și la propunerea Președintelui Consiliului de Miniștri, prin decretul din 27 decembrie 2011, se acordă domnului Sabri Godo titlul onorific de «Commendatore», cu dreptul de a se bucura de onorurile aferente și de a fi înregistrat în cartea Commendatore”.

Note

Bibliografie

Categorie:Albanezi Categorie:Politicieni albanezi Categorie:Scriitori albanezi