Documentele lui Heinrich Himmler sunt o colecție de documente deținute de la Universitatea Stanford. Unele articole limitate din colecție au fost digitizate pentru prima dată în 2017, inclusiv două albume foto cu fotografii din călătoriile lui Himmler în Germania și . Deși majoritatea documentelor erau depozitate la Universitatea Stanford, unele dintre aceste documente au fost descoperite la Tel Aviv în 2014.
Context Până în 1959, acumulaseră o colecție tot mai mare de cu materiale care documentau dominația nazistă în Germania și alte țări europene. Documentele originale, colectate de forțele aliate, au fost împărțite între SUA, Franța și Marea Britanie. Hoover Institution a fost unul dintre depozitele pentru aceste documente. Colecția de documente Himmler este alcătuită din corespondențe, telegrame, cablograme, memorii și alte documente.
Jurnalele timpurii Jurnalele timpurii au fost găsite în vila lui Himmler de la Gmünd de un GI care le-a vândut unui oficial de informații american din Bavaria. Conform menajerei lui Himmler, aceste șase jurnale erau singurele volume supraviețuitoare din jurnalele lui Himmler, dar acest lucru s-a dovedit a fi incorect, deoarece un alt jurnal al vacanțelor lui Himmler (1910-1913) a fost găsit, precum și jurnale oficiale din anii 1930 și 1940. Acestea au ajuns în mâinile americane la Centrul de Documente din Berlin, Germania. Printre documente se aflau și scrisori, înregistrări de partid și alte hârtii diverse. Cele șase jurnale au fost în cele din urmă predate și microfilmate. Autenticitatea documentelor a fost stabilită. Jurnalele au fost achiziționate pentru arhivele Hoover Institution de curatoarea Agnes Discher Peterson.
1914–1916 Intrările din 1914, scrise când Himmler avea 14 ani, înregistrează interesul său pentru evoluțiile militare ale Primului Război Mondial, conținând înregistrări ale buletinelor oficiale ale armatei și informații din . El părăsește ferma pentru universitate după ce se îmbolnăvește. În timpul bolii sale, citește un polemic îndreptat împotriva francmasonilor. Scris de Friedrich Wichtl, polemicul îi învinovățea pe francmasoni pentru rezultatul Primului Război Mondial și susținea o influență puternică evreiască în francmasonerie. Himmler notează în jurnalul său „O carte care aruncă lumină asupra a tot și ne spune cu cine trebuie să luptăm mai întâi”, dar nu spune dacă se referă la evrei sau la francmasoni. Există mai puține intrări în lunile ulterioare ale anului 1914 și foarte puține între septembrie 1915 și 14 iunie 1916. Nu există intrări în timpul Revoluției Germane din 1918–1919 a Republicii Sovietice Bavareze.
1919 Intrările reiau în august 1919 sarcinile sale pe o fermă din Ingolstadt și afirmând dorința sa de a deveni fermier. Prima mențiune a evreilor din jurnalele existente ale lui Himmler este din 15 decembrie 1919, în timpul primului său semestru la universitate, scrisă după ce s-a alăturat :
Autorul Max Wallace spune „nu este clar din intrare cum crede el că subiectul evreilor afectează credința sa”. spune că organizațiile studențești catolice ezitau să se alăture studenților radicali, antisemiți, care încercau, de la sfârșitul Primului Război Mondial, să impună un criteriu etnic pentru identitatea germană care să excludă studenții evrei. Exista ostilitate față de evrei și în organizațiile catolice, dar pe motive religioase, nu rasiale. În alte intrări din 1919 el afirmă planuri de a se muta în Europa de Est după Războiul Civil Rus. Studia rusa seara.
1920 Intrările continuă până la 2 februarie 1920, timp în care Himmler este la München studiind agronomie într-un program universitar. Jurnalul său înregistrează activități de agrement și dragostea sa pentru mâncare: „Am băut cafea și am mâncat un tort minunat” sau „Am mâncat sandvișuri și bunătăți.” El organiza, de asemenea, petreceri acasă la Frau Loritz, care furniza mese pentru studenți. Jurnalul său înregistrează o descriere a uneia dintre petreceri:
Nu există intrări între februarie 1920 și noiembrie 1921.
1921–1924 Până în 1921 Himmler abandonase planurile de a merge în Rusia și se gândea să se reîntoarcă în schimb în Turcia. Jurnalul său pentru acest an este plin în mare parte cu detalii despre viața sa de fraternitate și duelurile de scrimă. Intrarea din 26 ianuarie 1922 este despre o întâlnire la care Himmler participă cu Ernst Röhm la o tavernă din München:
Intrările se opresc din nou între 6 iulie 1922 și 11 februarie 1924. În acest interval de timp el își primește diploma în agricultură. Există informații despre participarea sa la împreună cu fratele mai mare într-o intrare din 11–25 februarie 1924.
Literatura antisemită ocupă un rol central în intrările lui Himmler începând din 1923. O intrare, critică la adresa unei cărți despre cultura criminală germană pe care Himmler tocmai a terminat-o de citit, afirmă că autorul era „cineva patronat de evrei și în orice caz nu un urâtor de evrei”. În 1924 el citește În puterea forțelor întunecate, un tract conspirativ, și deși dezavuează „paranoia” generală a autorului, Himmler este de acord cu o afirmație: „Descrierea sistemului evreiesc care este conceput pentru a condamna oamenii la o moarte morală. Este conceput că există un complex de persecuție implicat în toate acestea într-o anumită măsură. Dar sistemul există fără îndoială și evreii îl operează.”
Intrarea sa din jurnal din 15 februarie 1924 afirmă că l-a vizitat pe Ernst Röhm la după eșecul Puciului de la berărie:
Numele lui Hitler apare într-o intrare din 19 februarie 1924.Alte documente din Berlin arată că Himmler s-a alăturat partidului în august 1923.
Note
Categorie:Jurnale