Extremismul în România reprezintă ansamblul de mișcări, ideologii și manifestări politice sau sociale din spațiul public românesc care resping, contestă ori încearcă să submineze valorile democratice liberale, pluralismul și ordinea constituțională. Manifestat istoric sub diverse forme, extremismul contemporan din România îmbină elemente de ultranaționalism, populism radical, euroscepticism, discurs discriminatoriu (antisemit, xenofob sau homofob) și, mai recent, suveranism și teorii conspiraționiste diseminate prin intermediul platformelor digitale.
Forme de manifestare
Extremismul de dreapta (Radicalismul naționalist) Cea mai vizibilă formă de extremism din perioada postdecembristă este reprezentată de extrema dreaptă naționalistă. În anii 1990 și 2000, manifestarea principală a fost național-populismul promovat de formațiuni precum Partidul România Mare (PRM). După o perioadă de relativă marginalizare, discursul radical a fost revitalizat în anii 2020 (pe fondul crizei sanitare globale și a tensiunilor geopolitice regionale), prin apariția unor noi actori politici suveraniști și populiști.
Ideologia acestor grupări include frecvent o retorică antisistem pronunțată, caracterizată prin atacarea virulentă a instituțiilor politice tradiționale și a elitelor europene. De asemenea, se manifestă tendințe de revizionism și neolegionarism, vizibile în tentativele de reabilitare a unor figuri istorice controversate sau fasciste din perioada interbelică, precum Corneliu Zelea Codreanu sau Ion Antonescu, și în organizarea de comemorări cu simboluri radicale. O altă componentă majoră este reprezentată de antisemitism și xenofobie, rapoartele Institutului „Elie Wiesel” evidențiind în mod constant o proliferare a prejudecăților și a discursului instigator la ură în mediul online și în unele publicații media.
Extremismul în mediul digital și radicalizarea tinerilor Studiile sociologice realizate relevă că rețelele de socializare (în special TikTok, Telegram și Facebook) funcționează ca medii principale pentru radicalizarea rapidă. Tinerii din categoria de vârstă 18–29 de ani, adesea dezamăgiți de lipsa de oportunități economice și neintegrați în mecanismele democratice clasice, devin ținte vulnerabile pentru mesajele simpliste, populiste sau ultranaționaliste.
Poziția populației și evaluarea riscurilor Conform unui studiu de opinie publicat de Cult Research, marea majoritate a cetățenilor respinge derapajele ideologice grave. Astfel, 71% dintre români consideră că clasa politică ar trebui să se distanțeze clar de ideologiile extremiste, cum sunt legionarismul sau fascismul, subliniind o preferință generală pentru moderație și stabilitate democratică.
Din perspectiva securității naționale, Serviciul Român de Informații (SRI) monitorizează constant „grupările autohtone cu potențial extremist de dreapta”. Totuși, în evaluările oficiale de securitate transmise comisiilor parlamentare, s-a menționat că, deși aceste grupări manifestă o activitate intensă în mediul virtual, ele au prezentat istoric o aderență fizică violentă scăzută la nivelul masei generale a populației, nefiind catalogate drept un risc iminent de destabilizare violentă a statului, ci mai degrabă o vulnerabilitate hibridă.
Strategii de combatere Statul român aplică măsuri legislative și educaționale corelate cu politicile europene. Un prim pilon este reprezentat de Strategia Națională (2024–2027), un document guvernamental axat pe prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură. Pe plan educațional, s-a implementat introducerea în curriculumul școlar liceal a materiei obligatorii „Istoria Evreilor. Holocaustul” începând cu anul școlar 2023–2024, urmată de extinderea programelor de studiu opționale dedicate istoriei minorităților, precum istoria și deportarea romilor. Din punct de vedere penal, cadrul juridic de bază este asigurat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2002, act normativ care interzice organizațiile, simbolurile și faptele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum și promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid și crime contra umanității.
Note
Vezi și
Politica României Populism Naționalism
Legături externe Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”
Categorie:Politica României Categorie:Societate în România