Indicele de percepție a corupției (2025)border|150px|Drapelul statului Surinam Scor obținut 38 / 100 Loc global 96 / 182 Schimbare scor −2 (față de 2024) Organizație Transparency International Vulnerabilități principale Cazuri de mare amploare cu înalți oficiali Lipsa de transparență și cadru de reglementare Impact asupra instituțiilor financiare și stabilitățiiSursă date: Transparency International (2025)
Corupția în Surinam a atras atenția în ultimii ani din cauza mai multor cazuri de mare amploare în care au fost implicați înalți oficiali și agenții ale guvernului. Incidența corupției în Surinam a fost atribuită lipsei de transparență, de responsabilitate și de cadre de reglementare solide care să abordeze darea de mită și corupția. Cazurile de corupție au subminat integritatea instituțiilor statului, inclusiv a instituțiilor financiare ale țării și stabilitatea financiară generală.
Scandaluri de corupție Scandalul CBvS În 2020, (CBvS) a fost implicată într-un scandal de corupție ce a vizat aproximativ 100 de milioane de dolari. Fondurile, care fuseseră încredințate instituției financiare de către bănci private, au fost utilizate abuziv, iar în centrul controversei s-a aflat Robert van Trikt, guvernatorul de atunci al CBvS. El a fost acuzat că a cheltuit peste 800.000 de dolari în scop personal, inclusiv pentru achiziționarea unor vehicule de lux. Van Trikt a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru încălcarea Legii anticorupție din țară, fals, delapidare, spălare de bani și participare la un grup infracțional organizat.CNW. (2022). “Six years in prison for Central Bank Governor”. Caribbean National Weekly.
S-a constatat că Van Trikt a încheiat un contract fraudulos cu compania belgiană Clairfield Belgium, care a fost obligată, de asemenea, de o instanță belgiană într-un proces separat, să ramburseze banii către CBvS, deoarece s-a stabilit că onorariile au fost obținute prin contracte nule. Clairfield semnase cinci astfel de contracte cu Van Trikt în 2019. De asemenea, s-a descoperit că Van Trikt a folosit fondurile băncii pentru a plăti creditele soției sale.CNW. (2022). “Belgian court orders company to repay millions to the Central Bank of Suriname ”. Caribbean National Weekly.
Guvernatorul băncii, care era fiul unui fost ministru al Educației, nu a fost singurul oficial implicat în acest caz de corupție la scară largă. Alți înalți demnitari guvernamentali ar fi participat la schemă, printre care ministrul de Finanțe de atunci, Gillmore Hoefdraad, fostul director pentru Afaceri Juridice al Băncii Centrale, Faranaaz Hausil, și fostul director al Surinamese Postspaarbank, Ginmardo Kromosoto. Hoefdraad și Hausil au fost amândoi condamnați pentru participarea lor la conspirație.
Cazuri recente de corupție Până în martie 2024, însuși președintele Surinamului, Chan Santokhi, și doi dintre miniștrii săi din cabinet au fost implicați într-o presupusă deturnare de fonduri publice. Aceasta a decurs dintr-o anchetă lansată de Parchet cu privire la virarea a aproximativ 7,5 milioane de dolari către Pan-American Real Estate. Investigarea a fost inițiată după ce un avertizor de integritate anonim a depus o plângere penală la parchetul general. S-a susținut că tranzacția a fost efectuată pe baza unor documente falsificate.Clark, Joanne. (2024). “Investigation initiated into alleged corruption involving Suriname’s President Santokhi and ministers”. CNW.
În același an, libertatea presei a intrat de asemenea sub lupă din cauza unei bătălii juridice privind o carte despre corupție. Scrisă de antreprenorul olandez , lucrarea Corupția la cel mai înalt nivel: Afaceri în Surinam (Corruption at the Highest Level: Doing Business in Suriname) s-a aflat în centrul controversei. Santokhi, care era unul dintre oficialii publici menționați în carte, nu numai că a intentat un proces împotriva editurii, dar a vizat și ziarele care au prezentat lucrarea, precum și librăriile care o aveau la vânzare.Civicus Monitor. (2024). “Legal battle over book on corruption raises questions press freedom in Suriname”. Civicus. Această măsură a ridicat îngrijorări cu privire la starea libertății presei și a exprimării în Surinam.Abdul, Fausia. (2024). “The Suriname book prohibition in a global context of free expression”. GlobalVoices. Unele magazine retrăseseră deja cartea de pe rafturi și inițiaseră retragerea exemplarelor vândute. În lucrarea lui Van den Bergh sunt incluse, de asemenea, acuzații de corupție la adresa ministrului Zootehniei și Pescuitului, Parmanand Sewdien, și a omului de afaceri Vijay Kirpalani.
Măsuri anticorupție Cadrul juridic care abordează corupția în Surinam include instrumente introduse ca parte a angajamentului țării față de tratatele internaționale și regionale privind drepturile omului și lupta anticorupție.UNDP. (n.d.). Country: SURINAME Project Document. UNDP. De asemenea, a fost creat un Grup de Ghidare pentru a monitoriza și facilita inițiativele anticorupție ale țării la nivel local și internațional. Un proiect de lege anticorupție se află, de asemenea, în examinare la Adunarea Națională a Surinamului pentru a consolida măsurile existente. Măsurile recente includ instruiri, ateliere de lucru și inițiative de sensibilizare a opiniei publice menite să consolideze reformele instituționale și procedurale împotriva corupției. CAC. (2021). Anti-Corruption Workshop. Caribbean Anti-Crime Program. Acestea includ realizarea Evaluării Naționale a Riscurilor (NRA), care a urmărit identificarea și abordarea riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului din țară.Global Americans. (2020). “Legal aspects of helping Suriname achieve better anti-corruption and governance." Global Americans.
Clasamente internaționale În Indicele de Percepție a Corupției pe anul 2025 publicat de Transparency International, Surinam a primit un scor de 38 pe o scară de la 0 („foarte coruptă”) la 100 („foarte curată”). În clasamentul bazat pe scor, Surinam s-a situat pe locul 96 din cele 182 de țări incluse în indice, unde țara de pe primul loc este percepută ca având cel mai cinstit sector public. Pentru comparație cu scorurile regionale, cel mai bun scor dintre țările din America a fost 75, media a fost 42, iar cel mai slab scor a fost 10. Pentru comparație cu scorurile la nivel mondial, cel mai bun scor a fost 89 (locul 1), media a fost 42, iar cel mai slab scor a fost 9 (locul 181, la egalitate).
Notă explicativă
Note
Categorie:Corupția după țară