Oficiul Federal pentru Protecția Constituției ( sau BfV, numit și ) este o agenție federală de informații interne din Germania. Alături de Landesämter für Verfassungsschutz (LfV), la nivel de land, agenția federală este însărcinată cu adunarea de informații cu privire la eforturile de distrugere a ordinii constituționale liberal-democratice, existența și securitatea federației sau a unuia dintre statele sale, precum și coexistența pașnică a popoarelor; cu contrainformațiile; și cu măsurile de protecție și contrasabotaj. BfV se află în subordinea Ministerului Federal de Interne, iar atribuțiile și competențele sale sunt reglementate prin Legea federală privind protecția constituției ( []).

Prezentare generală Împreună cu Serviciul Federal de Informații și Serviciul de Contrainformații Militare, BfV este unul dintre cele trei servicii federale de informații.

BfV investighează eforturile și activitățile îndreptate împotriva nivelului federal al Germaniei sau pe plan transnațional, în chestiuni de importanță pentru politica externă și la solicitarea unei autorități statale pentru protecția constituției. Guvernul federal are dreptul de a emite instrucțiuni către landuri în probleme legate de protecția constituției, în cazul în care are loc un atac asupra „[...] ordinii constituționale a federației”.

BfV se află sub supravegherea Ministerului Federal de Interne, precum și a Bundestagului, a Comisarului Federal pentru Protecția Datelor și Libertatea Informației și a altor instituții federale. Ministrul Federal de Interne exercită controlul administrativ și funcțional asupra BfV. Controlul parlamentar este exercitat de Bundestag prin intermediul dezbaterilor generale, al sesiunilor de întrebări și al interpelărilor urgente, precum și prin intermediul comisiilor sale, în special Comisia de Supraveghere Parlamentară și Comisia G-10. De asemenea, BfV este supus controlului judiciar, iar toate activitățile sale pot fi contestate în instanță. În temeiul dreptului la informare, publicul larg poate adresa întrebări și petiții către BfV.

BfV nu deține competențe de poliție și nici autoritatea de a emite dispoziții. De asemenea, nu poate solicita poliției, cu titlu de asistență administrativă (Amtshilfe), să ia măsuri pentru care ea însăși nu este autorizată.

Organizare Sediul BfV se află la Köln. Instituția este condusă de un președinte și doi vicepreședinți și este organizată în douăsprezece departamente:

Departmentul Z: Servicii centrale Departmentul TA: Analiză tehnică Departmentul TX: Infrastructură tehnică Departmentul C: Apărare cibernetică Departmentul O: Supraveghere Departmentul S: Securitate internă, securitate protectivă și contrasabotaj, supravegherea și consilierea în domeniul managementului calității și auditului intern Intern Departmentul 1: Sprijin specializat Departmentul 2: Terorism/extremism de dreapta Departmentul 3: Măsuri în concordanță cu legea G-10 Departmentul 4: Contraspionaj și protecție contra spionajului industrial Departmentul 5: Extremismul străinilor și extremismul de stânga Departmentul 6: Extremism și terorism islamic AfV: Academia Serviciilor de Informații Interne Germane (inclusiv MAD) ZNAF (Zentrum für Nachrichtendienstliche Aus- und Fortbildung): educație și antrenament (în cooperare BND)

Președintele este Sinan Selen.

În 2022, finanțarea federală pentru BfV s-a ridicat la 469 de milioane de euro, instituția având un efectiv total de 4.414 angajați.

Sarcină Mandat general: O condiție prealabilă pentru prevenirea pericolelor reprezentate de adversarii ordinii fundamentale democratice și libere este informarea cuprinzătoare a autorităților statului și a publicului cu privire la demersurile și evoluțiile anticonstituționale, având ca scop apărarea valorilor acestei ordini fundamentale. BfV are responsabilitatea de a asigura un sistem de avertizare timpurie („Frühwarnsystem”).

Atribuțiile specifice ale BfV decurg din art. 3 din BVerfSchG (Atribuțiile Oficiului pentru Protecția Constituției), coroborat cu art. 5 din BVerfSchG (Distincția dintre guvernul federal și landuri):

1. Apărarea democrației Una dintre sarcinile principale ale BfV este colectarea și evaluarea informațiilor – precum date factuale sau cu caracter personal, știri sau documente – referitoare la acțiuni îndreptate împotriva ordinii fundamentale democratice și libere. Aceasta se înscrie, așadar, în conceptul de democrație defensivă, care presupune instituirea unui sistem de avertizare timpurie menit să „identifice amenințările înainte ca acestea să devină pericole concrete, astfel încât să se poată reacționa la ele pe plan politic și/sau juridic în timp util”.

Acestea includ activități politice sau violente care pun în pericol securitatea sau existența Republicii Federale Germania din cauza atitudinilor sau intențiilor antidemocratice, precum partidele și organizațiile de extremă stângă sau de extremă dreaptă ori grupările teroriste.

Centrul Poliției Federale pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor (Zentrum für Informations- und Kommunikationstechnik (IKTZ)) sprijină BfV în domeniul tehnologiei radio în conformitate cu § 10 din Legea Poliției Federale (Bundespolizeigesetz (BPolG)).

În 2008, șefii autorităților de protecție constituțională au solicitat în mod expres monitorizarea strategică a punctelor relevante de schimb de trafic pe Internet, precum DE-CIX.

2. Contrainformații Mandatul legal al BfV constă în investigarea „activităților care pun în pericol securitatea sau care țin de activitatea de informații [...] în beneficiul unei puteri străine” (art. 3 din BVerfSchG), adică în contracararea spionajului și a sabotajului pe teritoriul național. În acest scop, BfV investighează activitățile serviciilor de informații străine pentru a preveni acțiunile de spionaj și actele de sabotaj îndreptate împotriva instituțiilor politice și publice (de exemplu, partide politice sau agenții guvernamentale) ori a întreprinderilor comerciale. Aceasta include, de asemenea, depistarea afacerilor ilegale sau a scurgerilor de know-how care ar putea contribui la proliferarea în continuare a armelor nucleare, biologice sau chimice.

Activitățile corespunzătoare care au loc în străinătate sunt însă monitorizate de Serviciul Federal de Informații.

Combaterea spionajului în cadrul Bundeswehr-ului sau în sfera de competență a Ministerului Federal al Apărării (art. 1 din Legea privind Serviciul de Contrainformații Militare – Gesetz über den militärischen Abschirmdienst (MADG)) constituie sarcina Serviciului de Contrainformații Militare (MAD).

În domeniul contrainformațiilor, BfV clasifică statele în categoriile A, B și C. Statele din categoria A fac obiectul unei monitorizări deosebit de intense; în 2022, din această categorie făceau parte Rusia, China, Turcia, Iranul și Coreea de Nord. În cazul statelor din categoria B – 21 la număr în 2022 – nu se exercită o supraveghere permanentă, ci se gestionează cazuri individuale suspecte. În ceea ce privește statele din categoria C – 172 în 2022 – nu se utilizează, în principiu, mijloace specifice serviciilor de informații. Gestionarea cazurilor suspecte este posibilă în toate categoriile. Chiar și în prezent, departamentul de contrainformații al BfV se ocupă de foști membri ai Ministerului pentru Securitatea Statului (Stasi) din Republica Democrată Germană care continuă să activeze în cadrul serviciilor de informații, în special în beneficiul Rusiei. Departamentul 4, responsabil cu contrainformațiile, s-a extins începând cu anul 2015, preluând ulterior și responsabilitatea pentru apărarea cibernetică. La câteva săptămâni după declanșarea războiului din Ucraina în 2022, instituția a solicitat suplimentarea cu 50 de posturi a personalului din cadrul Departamentului 4.

3. Protecție economică și a informațiilor clasificate Un alt domeniu de responsabilitate al BfV este protecția secretelor și securitatea economică. În contextul activității BfV, aceasta include reglementări, instrucțiuni sau recomandări menite să asigure protecția împotriva accesului neautorizat a informațiilor clasificate aparținând statului și sectorului economic care execută contracte pentru acesta (protecția secretelor), precum și a secretelor comerciale (securitate economică). BfV pune la dispoziție publicații pe internet și oferă consultanță întreprinderilor comerciale. În plus, BfV efectuează verificări de securitate a personalului (Sicherheitsüberprüfung) în cadrul acelor segmente ale întreprinderilor comerciale care sunt supuse regimului de confidențialitate. Începând cu anul 2008, schimbul de informații între BfV și mediul economic este realizat de Grupul de Lucru pentru Securitate Economică (Allianz für Sicherheit in der Wirtschaft), în cadrul Departamentului pentru Securitate Economică (Ressortkreis Wirtschaftsschutz).

Critici BfV este responsabilă de combaterea terorismului în Germania. Instituția a fost aspru criticată pentru rolul său în mai multe operațiuni antiteroriste eșuate.

La scurt timp după reunificarea Germaniei, un agent sub acoperire al BfV pe nume Klaus Steinmetz a reușit să se infiltreze în Fracțiunea Armata Roșie (RAF), organizația teroristă de extremă stângă fondată de Andreas Baader, Ulrike Meinhof și Gudrun Ensslin. Ca urmare, liderii „generației a treia” a RAF, Birgit Hogefeld și Wolfgang Grams, urmau să fie reținuți de forțele de ordine germane în gara din Bad Kleinen (Mecklenburg-Pomerania Inferioară), pe 27 iunie 1993. În schimb, atât Wolfgang Grams, cât și ofițerul de poliție Michael Newrzella (din unitatea GSG 9) și-au pierdut viața în timpul schimbului de focuri care a urmat. Din cauza unor erori ușor de evitat, imputabile BfV și diverselor servicii de poliție implicate în operațiune, ministrul federal de interne al Germaniei, Rudolf Seiters, și-a asumat întreaga responsabilitate și a demisionat din funcție.

Eșecul și mai ușor de prevenit al BfV de a detecta activitățile conspiratorilor din 11 septembrie la Hamburg a ridicat, de asemenea, semne de întrebare cu privire la competența instituției. Ascensiunea extremismului de extremă-dreapta în fosta RDG a fost pusă, parțial, și pe seama incapacității BfV de a institui structuri operaționale în acea regiune.

Agenția a fost aspru criticată pentru distrugerea unor dosare legate de „Subterana Național-Socialistă” (NSU), o organizație teroristă internă neonazistă. Scandalul care a urmat a dus la demisia președintelui BfV, Heinz Fromm, în 2012.German Spy Chief Quits over Botched Terror Probe Der Spiegel. Last accessed 12 November 2013.

Hans-Georg Maaßen, care a condus agenția între 2012 și 2018, a criticat ulterior modul în care aceasta monitorizează partidele politice, afirmând că a scăpat de sub control. Maaßen a fost înlăturat din funcția de președinte al BfV în 2018, parțial pentru că a transmis conducerii AfD informații din rapoarte nepublicate privind extremismul.

Referințe

Legături externe Oficiul Federal pentru Protecția Constituției Heinz Fromm – Luptătorul împotriva teroriștilor, extremiștilor și spionilor ruși Categorie:Fondări în 1950 Categorie:Servicii de informații germane