Sarmaua (singular nearticulat sarmá sau uneori, regional, sármă sau o formă de singular refăcută după forma de plural, considerată incorectă, sarmală;DOOM2 plural nearticulat sarmale) este un preparat culinar din carne tocată (de obicei de porc, dar și de vită, oaie, pasăre sau chiar pește), amestecată cu orez și cu alte ingrediente, învelită în foi de varză (proaspătă sau acră - murată), de viță sau de ștevie etc.,Noul dicționar universal al limbii române în formă de rulou. În România se servește de obicei cu mămăligă și smântână sau iaurt.
În Bucovina și în Moldova sarmalele sunt uneori numite găluci („găluști”, „găluște”).
Etimologie Cuvântul românesc „sarma” este un împrumut din limba turcă (sarmak),sarma - definiție | dexonline unde are sensul „a înfășura, a înveli”.Baubec, A., Grecu, M.. Dicționar turc-român, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1979 Este posibil și intermediarul sârbesc cарма / sarma: „sarma”.Din turc. sarma, eventual, din sârbescul Сарма [sarma]. Vd. Noul dicționar universal al limbii române, Editura Litera Internațional, București - Chișinău, 2007
Răspândire Acest produs culinar este cunoscut, cu aceeași denumire în mai multe țări din apropierea bazinului răsăritean al Mării Mediterane: Turcia, Ungaria, România, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Palestina, Iordania, Siria, Liban, Grecia (cunoscute ca „dolmades”), precum și în Republica Moldova.
Pregătire thumb|220x220px|Sarmale în foi de varză thumb|Sarmale cu smântână, mămăligă, afumătură și ardei iuteSe pot face sarmale și de post, înlocuind carnea din umplutură cu orez, ciuperci, soia, legume tocate, păsat de porumb, sau chiar bucățele de pâine (la alegere sau în diferite combinații după gust).
Varza folosită la prepararea sarmalelor poate fi proaspătă sau acră (murată rapid sau pentru a fi păstrată peste iarnă). Sarmalele se mai pot prepara cu foi (frunze) de podbal, ștevie, spanac sau (în unele zone) hrean. La servire, smântâna poate fi înlocuită cu iaurt sau (mai ales în Ardeal) cu lapte covăsit (iaurt preparat în casă).
Sarmalele cu păsat sunt „de post” (adică, gătite fără carne, grăsimi animale, pește, ouă sau produse lactate) dar pot fi și „de frupt” dacă li se adaugă la împachetat câte o felie de costiță sau jambon afumat în mijlocul umpluturii.
În bucătăria bucovineană sarmalele se fierb într-un ceaun din fontă, la foc domol, sau într-o oală de ceramică, la cuptor, iar la fundul ceaunului/oalei de ceramică și printre sarmale se pun bucăți de șorici afumat sau chiar un ciolan de porc afumat, costiță afumată, frunze de cimbru, și boabe de piper.
În unele sate din Munții Apuseni, (unde se mai păstrează denumirile de „sarmă” și „sarme”), țăranii pun printre sarmale, bucăți de călbaj (un fel da caltaboș făcut cu bucăți de carne amestecate în umplutura tradițională și bine afumat).
Servire Se consideră că dacă se consumă după ce „stau” 2-3 zile, sarmalele vor avea o savoare deosebită.
La masă, sarmalele de post se servesc cu sos de roșii, ardei iute, ceapă verde sau salată de ceapă uscată.
Mmmmm. m mm Wow that is incredible
Note
Bibliografie Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române, Editura Litera Internațional, București - Chișinău, 2007. Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, (DOOM2), Ediția a II-a, București, 2005. Dragomir, Cosmin, Colecționarul de sarmale și alte povestiri culinare'', București: GastroArt, 2023.
Legături externe
Vezi și Sărmăluțe în foi de viță
Categorie:Mâncăruri românești Categorie:Cuvinte și expresii în limba turcă