Consumul de energie este în general exprimat în tep (tone echivalent petrol).

Consumul de energie al României în anul 2017 a fost de 33580 ktep, din care: 28,6% - gaze naturale 28.1% - țiței și derivați petrolieri 16.1% - cărbune și cocs 8.9% - nuclear 3.7% - hidro

Producția internă de energie primară a scăzut puțin în ultimii ani (28 milioane tep), în mod special după criza economică din 2008. Energia cea mai afectată de scădere au fost cărbunele, la profitul energiei nucleare și mai recent, gazele naturale.

Consumul intern brut pe locuitor a fost în anul 2017 de 1.705 tep, cu 7% mai mică decât cel din 2006.

thumb|Termocentrala Progresu thumb|Termocentrala București Sud

Rezerve

Rezervele de resurse naturale ale României conform estimărilor din anul 2007: țiței: 74 milioane tone (72 mil. tep). Producție anuală: 5,2 milioane tone gaze naturale: 185 miliarde metri cubi (159 mil. tep). Producție anuală: 12 miliarde metri cubi huilă: 755 milioane tone (422 mil. tep). Producție anuală: 3 milioane tone lignit: 1490 milioane tone (276 mil. tep). Producție anuală: 32 milioane tone uraniu: Rezervele de minereu existente asigură cererea de uraniu până la nivelul anului 2017 pentru funcționarea a două unități nucleare la centrala de la Cernavodă.

România este unicul deținător de rezerve de țiței în cantități notabile din zona Central și Est Europeană.Romania, unicul detinator de rezerve de titei in cantitati notabile din Europa Centrala si de Est, 26 iulie 2007, Evenimentul zilei, accesat la 5 ianuarie 2014 Tot România dispune și de cele mai mari rezerve de gaze naturale din zonă, de circa 2 ori mai mari decât rezervele dovedite ale Poloniei. În schimb, România deține cele mai mici rezerve de cărbune.

Resursele estimate de țiței și gaze naturale ale României sunt de aproximativ un miliard de barili echivalent petrol, valoare care situează România pe locul patru în Europa în acest clasament, după Norvegia, Marea Britanie și Danemarca'Tinta Petrom este recunoasterea superioritatii Romaniei in regiune', 12 februarie 2007, wall-street.ro, accesat la 6 august 2010.

Țiței

Anul cu producția de vârf a fost 1976 cu 14,7 milioane tone. Producția de țiței a României s-a diminuat constant, concomitent cu creșterea importurilor.

Evoluția producției interne de țiței: An 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 mii tone 5.000 5.200 5.541 5.650 5.702 5.810 6.029 6132 6.300 6.501

Cărbune În anul 2011, producția de cărbune a României s-a ridicat la 6,7 milioane tone echivalent petrol (tep), fiind cu 14,1% mai mare față de cea din 2010 și a reprezentat 0,2% din producția mondială de cărbune.Cât cărbune a produs România anul trecut, 18 iunie 2012, Departamentul Economic, Evenimentul zilei, accesat la 18 iunie 2012 Tot în 2011, consumul de cărbune a fost de 7,1 milioane tone echivalent petrol (plus 16,6% față de 2010).

În anul 2006, producția de cărbune a României a fost de 34,1 milioane tone, din care: 2,9 milioane tone huilă 31,2 milioane tone lignit

Aproape toată cantitatea (99%) se folosește pentru producția de energie electrică și termică, huila contribuind cu 7,2% din totalul de producție de energie electrică iar lignitul cu 32,2%.

Puterea calorifică a cărbunelui extras în România este de: 3650 kcal/kg pentru huilă 1650-1950 kcal/kg pentru lignit

Datorită puterii calorifice scăzute, transportul de carbune este ineficient economic, astfel că termocentralele sunt situate în apropierea punctelor de extracție. Fiind purtători de energie primară captivi, huila și lignitul în România nu pot face obiectul unei piețe în adevăratul sens al cuvântului.

Evoluția producției interne de huilă: An 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 milioane tone 2,9 2,7 3,1 3 3,7 3,5 3

Evoluția producției interne de lignit: An 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 milioane tone 31,2 27,2 29,1 30 29,3 29,7 26

Minele de cărbune În Valea Jiului au existat 14 mine în anii 1990 și au mai rămas funcționale cele de la Lonea, Livezeni, Vulcan și Lupeni, care se vor închide treptat până cel târziu la sfârșitul anului 2032Minele din Valea Jiului "se închid treptat", 3 ian 2022, romania-actualitati.ro, accesat la 12 iulie 2023 .

Gazele Naturale

Consumul intern de gaze naturale al României s-a menținut în ultimii ani în jurul valorii de 17 miliarde m³, din care 12 miliarde m³ (70%) producție internă, restul de 30% provenind din importuri.

Gaz petrolier lichefiat (GPL) În anul 2007, piața de GPL avea o valoare anuală de aproximativ 320 milioane euro, cei mai importanți jucători fiind ButanGas, Rompetrol Gas, Crimbo Gas și PetromAfaceri de 45,9 mil. euro pentru Butan Gas la noua luni, 20.11.2007, zf.ro, accesat la 3 martie 2010. În anul 2008, piața de profil era estimată la 500.000 de tonePetrom a iesit din afacerea Butan Gas, 04.03.2008, zf.ro, accesat la 3 martie 2010, echivalentul a 500 de milioane de dolariRompetrol Gas: dezvoltarea retelelor de gaze concureaza afacerea cu butelii, 06.10.2008, zf.ro, accesat la 1 aprilie 2010.

Cea mai mare parte a pieței românești de GPL este reprezentată de butelii, cu o cotă de 55%, urmate de autogaz, cu o pondere de 35% și micul vrac, cu 10%Primagaz nu se opreste la buteliile lui Borcea, 06.07.2009, zf.ro, accesat la 1 aprilie 2010. Principalii jucători din piața de GPL sunt Petrom LPG, Rompetrol Gas și Butan GasPetrom s-a apropiat de 100 mil. € pe GPL, dupa achizitia Shell Gas, 15.04.2009, zf.ro, accesat la 1 aprilie 2010. În decembrie 2009, prețul mediu al unui litru de GPL era în medie de 2 lei, față de 3,8 lei litrul de benzină premium fără plumbAutogaz: firmele de taxi sunt cei mai buni clienti de sisteme GPL, 07.12.2009, zf.ro, accesat la 1 aprilie 2010.

Pe piața locală doar modelele Dacia sunt disponibile cu sisteme GPL echipate din fabrică, dar vânzările acestora sunt scăzute în comparație cu versiunile pe benzină sau diesel. Pe de altă parte, astfel de versiuni se vând în volume ridicate în țări precum Franța sau Italia, datorită sistemului fiscal care avantajează posesorii acestor automobile deoarece nivelul emisiilor de noxe este mai scăzut.

În anul 2006, piața de propan a atins 45.000 de tone/an (45 milioane euro), cea de butan la 240.000 de tone/an (170 milioane euro), iar cea de autogaz la 140.000 de tone/an (100 milioane euro)Profitul brut al ButanGas Romania a crescut cu 93% in 2006, 6 martie 2007, wall-street.ro, accesat la 5 august 2010.

Importurile de energie

Importul principalilor purtători de energie primară în echivalent mii tone echivalent petrol: An 2006 2005 Cărbune + Cocs 2.701 2.925 * din care - huilă cocsifiabilă 1.790 2.004 țiței 8.676 8.686 gaze naturale 4.839 4.233 produse petroliere 1.300 1.027 TOTAL 17.516 16.871

Exporturile de energie

Exportul de energie a fost în anul 2006 de 5.983 mii tep. Din acesta, produsele petroliere au avut ponderea de determinantă (92,2%). Dintre produsele petroliere, ponderea cea mai mare este deținută de benzină (50,3%).

Energia electrică

Producția de energie electrică a României a fost de aproximativ 62 TWh în anul 2006 la o putere instalată de 17.630 MW

În funcție de sursa de energie, producția de electricitate este următoarea: Combustibil Procentaj2006Eticheta Energie Electrica conform ordonantei 41/2004 Procentaj2005 Procentaj2004 Cărbune 39,57 % 35,80 % 37,55 % Gaze naturale 16,69 % 14,07 % 16,01 % Păcură 1,83 % 2,68 % 3,26 % Nuclear 9,20 % 9,59 % 10,07 % Hidroelectric 32,02 % 37,11 % 31,61 % Alte surseconvenționale 0,68 % 0,75 % 1,50 % Eolian 0,00 % 0,00 % 0,00 % Solar 0,00 % 0,00 % 0,00 % Biomasă 0,00 % 0,00 % 0,00 %

Energia termică

Alimentarea cu energie termică în sisteme centralizate de distribuție se realizează prin centrale termice (CT) și centrale termo-electrice (CET) care furnizează energie termică pentru un oraș, zonă de oraș sau cartier.

Consumul de căldură a scăzut în ultimii ani datorită diminuării consumului industrial. În anul 2006 totalul consumului a ajuns la 9 milioane tep, din care 2,6 milioane tep (30%) a fost asigurat de sistemele centralizate de distribuție.

Numărul de locuințe racordate la sistemele centralizate de producție și distribuire a energiei termice este de 2,35 milioane, adică 55% din totalul locuințelor din mediul urban și 29% din totalul locuințelor.

Costurile locale pentru producția, distribuția și furnizarea de energie electrică au fost în anul 2005 de 160-230 RON / Gcal. Până în anul 2007, prețul plătit de consumator a fost subvenționat de Stat și de consiliile locale.

În prezent (noiembrie 2009), statul român plătește 400 milioane euro pe an pentru subvenții în vederea încălzirii locuințelorStatul plateste 400 milioane euro pe an pentru incalzirea locuintelor, 03.11.2009, zf.ro, accesat la 4 aprilie 2010. Costul mediu al căldurii produse în România (60 de euro + TVA/gigacalorie), destinată încălzirii locuințelor, îl depășește cu 18 procente pe cel din statele UE, în condițiile în care PIB-ul pe cap de locuitor este de 5-8 ori mai micCum a ajuns factura la caldura cu 18% mai scumpa decat in UE, 16.11.2009, zf.ro, accesat la 4 aprilie 2010. În România există 83.000 de blocuri de locuințe în care locuiesc 7 milioane de persoane.

Sistemul de termoficare a consumat în subvenții, directe sau indirecte, de 2,3 miliarde de euro în perioada 2005-2010Pretul gigacaloriei va creste cu 45 de lei, 8 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 21 august 2010. În București, consumatorii plătesc 119 lei pentru o gigacalorie, diferența până la aproape 280 de lei fiind acoperită prin subvenții.

Energia termică distribuită în anul 2009 pe teritoriul României a fost de 13.320.450 Gcal, cu 510.839 Gcal mai puțin față de anul 2008, din care pentru populație 11.486.647 Gcal, cu 266.250 Gcal mai puțin față de anul 2008INS: 43% dintre romani aveau canalizare in 2009, 19 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010. Aceasta a fost distribuită în 112 localități din România, respectiv în 101 municipii și orase. Față de anul 2008, nu s-a mai distribuit energie termică în 8 orașe.

Economisire

Intensitatea energetică în România, respectiv consumul de energie pentru a produce o unitate PIB, este de aproape trei ori mai mare decât media UE, conform unei estimări din anul 2007România ar putea face economii la energie de 3 miliarde de euro pe an , 11 iul 2007, adevarul.ro, accesat la 28 august 2010. În anul 2010, se estima că pentru producerea a 1.000 euro Produs Intern Brut se consumă de patru ori mai multe resurse energetice decât media în UEImporturile nete de energie au scazut cu 41% din 1990, 30 aprilie 2010, wall-stret.ro, accesat la 28 august 2010.

Aproximativ 80% din grupurile termoenergetice din România sunt instalate în perioada 1970 - 1980, depășindu-și practic durata de viață normată. În ultimii 10 ani au fost modernizate și retehnologizate unele centrale termoelectrice cu o capacitate de aproximativ 10% din puterea instalată. De asemenea, aproximativ 37% din grupurile hidroenergetice și-au depășit practic durata de viață normată.

Potențialul național de economisire de energie este apreciat la 27 - 35% din resursele energetice primare (10 milioane tep/an), adică un echivalent a 3 miliarde Euro.

Pentru reabilitarea întregului sistem energetic sunt necesare, până în 2020, fonduri totale de 31 miliarde de euro.

Energie regenerabilă Potențialul de exploatare anual pentru energia regenerabilă a României: Energie solară - 1,2 TWh energie electrică și 60 PJ (16,7 TWh) energie termică Energie eoliană - 23 TWh energie electrică Energie hidro - 36 TWh energie electrică Energie geotermală - 7 PJ (1,9 TWh) energie electrică Biomasă și biogaz - 318 PJ (88,3 TWh) energie termală

Viitor