Eduard Eisenburger (n. 4 aprilie 1928, Tărpiu, Bistrița-Năsăud – d. 8 martie 1990, BrașovEng mit der Geschichte verbunden) a fost un om politic și scriitor de limba germană din România.
A urmat școala primară în localitatea natală, apoi gimnaziul la Bistrița. Bunicii săi erau unul preot, celălalt notar. În 1944, a fost evacuat odată cu ceilalți sași din nordul Transilvaniei, ajungând până la Vistula, apoi în Austria, unde s-a regăsit cu mama și bunicii săi, de care se pierduse în timpul evacuării. În timp ce familia se întorcea în țară, a fost dat jos din tren și deportat în URSS. Pentru că s-a îmbolnăvit, a fost trimis acasă cu un transport sanitar, reușind apoi să absolve liceul la Mediaș, în 1948. A studiat apoi la București științele economice. În București a cunoscut-a pe Maria Berger, care studia pentru a deveni tehnician dentar, cu care s-a căsătorit și a avut doi fii, Edwin și Uwe. Uwe a plecat înainte de 1989 într-o călătorie în Occident, de unde nu s-a mai întors.Dieter Drotleff: Eng mit der Geschichte verbunden, în ADZ, 8 martie 2015 Eduard (Ion) Eisenburger a fost membru de partid din 1957.
Activitatea de jurnalist După absolvirea studiilor, Eduard Eisenburger a fost repartizat la Sfatul Popular regional din Baia Mare, dar curând a fost angajat la ziarul Neuer Weg, în București, unde și-a început cariera de jurnalist. În 1957 a fost delegat la Brașov, pentru a înființa publicația de limba germană „Volkszeitung“ (Ziarul Poporului), al cărei redactor-șef era. Primul număr a apărut la 30 mai 1957, ca organ al comitetului de partid și al consiliului popular al Regiunii Stalin, cu scopul declarat de a aduce politica PCR la cunoștința vorbitorilor de limbă germană din regiune. Cu ocazia reformei administrativ-teritoriale a României din 1968, a reușit ca, împreună cu colaboratorii săi, să reorganizeze ziarul, transformându-l în săptămânalul „Karpatenrundschau“ (Orizont Carpatin), revistă pentru societate, politică și cultură, în limba germană. Primul număr al săptămânalului Karpatenrundschau a apărut la Brașov, la 1 martie 1968.Annemarie Weber (2003), Die rumäniendeutsche Kinder- und Jugendliteratur 1944-1989°, în Bundeinstitut für Kultur und Geschichte der Deutschen im Östlichen Europa, Berichte und Forschungen, Editura Oldenbourg, pp.156–157
Revista a rezistat campaniei de economii din 1974, dar a fost redusă de la 16 pagini la numai 8 și o parte din membrii redacției au fost concediați.
La 1 aprilie 1989, Eduard Eisenburger s-a pensionat medical.
Activitatea politică Eduard Eisenburger a fost deputat în Marea Adunare Națională (ales în 1985 în Circumscripția electorală nr. 5 - Brașov - Steagul RoșuHotărârea nr. 2/1985 cu privire la validarea alegerii deputaților aleși în Marea Adunare Naționala la 17 martie 1985), membru al Consiliului de Stat, al PCR, precum și președinte al Consiliului oamenilor muncii de naționalitate germană.William Totok, Georg Herbstritt, Stasi spiona România „deviaționistă” (interviu), Ziarul Ziua, nr. 3379 din 20 iulie 2005, Accesare la 24 septembrie 2014
În calitate de cel mai înalt funcționar de partid și de stat din rândul minorității germane din România, Eisenburger avea și atribuțiuni în acordarea permisiunii de emigrare etnicilor germani din România, pentru întregirea familiei în Occident. Conștient de faptul că o emigrare masivă avea să ducă rapid la dispariția minorității germane din România și o dată cu ea a culturii ce s-a format în peste 800 de ani pe meleagurile românești Eisenburger a încercat să se opună cât a putut emigrării.Wilhelm Ernst Roth, Begebenheiten bei den Vortragsveranstaltungen , Pagină personală de internet. Accesare la 24 septembrie 2014
Distincții Ordinul Muncii clasa a II-a (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, [...] pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 157 din 4 mai 1971 privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul VII, nr. 96, Partea I, vineri 6 august 1971, p. 634.
Scrieri Wegzeichen der Heimat. Bilder, Berichte, Zeitdokumente über die Rumäniendeutschen, Editura Dacia, Cluj, 1974 Sächsisch-schwäbische Chronik. Beiträge zur Geschichte der Heimat (Cronică săsească-șvăbească. Contribuții la istoria patriei), editor Michael Kroner), Editura Kriterion, București, 1976 Heimatbilder. Bekanntes und weniger Bekanntes über die Rumäniendeutschen, Cluj-Napoca, 1976 Die Zeit in der Zeitung. Beiträge zur rumäniendeutschen politischen Publizistik (Vremea în ziar. Contribuții la publicistica germanilor din România) (Editori Eduard Eisenburger și Michael Kroner), Editura Dacia, Cluj, 1977 Egalitate reală - participare activă (Categoria: "Epoca de aur"), Editura Politică, București, 1978 Sie erkannten die Zeichen der Zeit. Rumäniendeutsche politische Zeit- und Lebensbilder aus 2 Jahrhunderten (Au recunoscut semnele timpului. Imagini de viață ale germanilor din România) , Editura Dacia, Cluj, 1979 Rudolf Brandsch. Zeit- und Lebensbild eines Siebenbürger Sachsen (Rudolf Brandsch. Biografia unui sas transilvănean), Editura Dacia, Cluj, 1983
Note
Categorie:Nașteri în 1928 Categorie:Decese în 1990 Categorie:Politicieni români Categorie:Scriitori de limbă germană Categorie:Deputați în Marea Adunare Națională Categorie:Comuniști români Categorie:Membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român Categorie:Germaniști români Categorie:Membri ai Partidului Muncitoresc Român Categorie:Oameni din județul Bistrița-Năsăud