Rijksweg 73 este o autostradă din Țările de Jos care face legătura între nodul rutier și intersecția cu autostrada A2 de lângă .

Este supranumită „coloana vertebrală a provinciei Limburg”. Este numită astfel deoarece conectează regiunile de nord și de sud ale acestei provincii.

Istoric Rijksweg 73 este un drum cu o istorie îndelungată: a fost construit, în linii mari, pe parcursul a aproximativ 25-30 de ani, ultimii 42 de kilometri fiind finalizați între 2003 și 2008. Încă din anii '60 ai secolului al XX-lea s-a discutat despre o conexiune de tip autostradă care să treacă pe lângă orașele Nijmegen, Venlo și Roermond. Această așa-numită „coloană vertebrală” a provinciei Limburg trebuia să asigure o legătură rapidă pe axa nord-sud și să degreveze drumurile de tranzit existente.

A73-Zuid: Venlo-Echt A73-Zuid parcurge traseul de la nodul rutier Zaarderheiken de lângă Venlo până la joncțiunea cu A2 de lângă Echt. Construcția acestui tronson de 42 de kilometri a fost mult mai problematică decât cea a părții nordice, în special din cauza preocupărilor legate de mediu și a densității populației în zona Roermond.

Pentru a proteja peisajul și a reduce poluarea fonică, s-a decis construirea a două tuneluri majore: Roertunnel (cu o lungime de 2 450 de metri) și Tunnel Swalmen. Acestea au fost printre primele tuneluri de autostradă din Țările de Jos dotate cu sisteme complexe de siguranță. Deși planurile au fost aprobate oficial în 2003, întreaga secțiune a fost deschisă complet circulației abia în 2008, finalizând astfel „coloana vertebrală a provinciei Limburg”.

A73-Zuid: Venlo-Echt Controverse privind traseul Istoria traseului sudic se întinde pe o perioadă și mai lungă. Timp de ani de zile s-a dezbătut cea mai bună amplasare a drumului: pe malul estic sau pe malul vestic al râului Maas. Ambele variante aveau avantaje și dezavantaje. Atât pe malul estic, cât și pe cel vestic, există numeroase zone construite și locuite, iar ambele maluri erau deservite de drumuri de tranzit aglomerate, utilizate frecvent mai ales de traficul de mărfuri: N271 (est) și Napoleonsweg/N273 (vest). Mai ales pe acest din urmă drum aveau loc adesea accidente cu deznodământ fatal.

Organizațiile de mediu au pledat în unanimitate pentru construcția pe malul vestic, deoarece traseul de pe malul estic ar fi trecut prin multe zone naturale vulnerabile. Cu toate acestea, ruta de pe malul estic asigura o mai bună deservire a zonelor rezidențiale și a companiilor, motiv pentru care camerele de comerț locale și provincia Limburg au militat pentru acest traseu.

În cele din urmă, în 1995, cabinetul a decis construcția pe malul vestic. O zi mai târziu, parlamentul a adoptat, la o diferență de un singur vot, o moțiune prin care se stabilea că drumul trebuie construit pe malul estic. Cabinetul a pus în aplicare moțiunea. Totuși, au continuat să existe probleme legate de rapoartele de impact asupra mediului și reglementările europene, chiar dacă în 1999 începuseră deja lucrările pregătitoare. În octombrie 2001, organizațiile de mediu au promis că vor colabora constructiv pentru o rută pe malul vestic, dar au avertizat că vor contesta traseul de pe malul estic până la cele mai înalte instanțe. Acest lucru nu a avut însă niciun rezultat: la 13 noiembrie 2002, Consiliul de Stat a decis că construcția pe malul estic poate continua.

Construcție La 6 ianuarie 2003, au început lucările la Swalmen. Începând cu 2006, s-au desfășurat lucrări pe întreg traseul, astfel încât drumul să poată fi deschis la 1 ianuarie 2008.

A73-Zuid numără 8 joncțiuni noi și două noduri rutiere noi: Tiglia (A74) și Het Vonderen (A2). De asemenea, au fost construite peste 40 de viaducte, poduri și ecoducte.

În cadrul A73-Zuid au fost construite două tuneluri și o secțiune de tunel deschis. Lângă Roermond a fost construit Roertunnel, un tunel terestru lung de 2,45 km pe sub valea Roer și cartierele De Kemp și Kitskensberg din Roermond. La Swalmen a fost realizat un tunel de 1 km lungime, Swalmentunnel, din care 400 de metri sunt acoperiți. Pentru acesta, a fost necesară mai întâi devierea unei părți a căii ferate. În cele din urmă, lângă zona construită din , a fost ridicată o secțiune de tunel deschis cu o lungime de 1 km.

A73-Zuid a fost deschisă în cele din urmă traficului la 18 februarie 2008, având disponibilă o singură bandă pe sens în tuneluri. Acolo se aplica o limită de viteză de 70 km/h. În timpul nopților și al weekendurilor, drumul era închis pentru a optimiza sistemele de siguranță ale tunelurilor. Din 17 noiembrie, tunelurile au rămas deschise în fiecare zi până la sfârșitul anului. În ianuarie, acestea au fost ulterior închise timp de 9 săptămâni pentru a putea finaliza sistemele de siguranță. Deschiderea completă a tunelurilor era prevăzută la acel moment pentru martie 2009.

La sfârșitul lunii iulie 2008, Rijkswaterstaat a luat decizia de a închide complet tunelurile din august până în noiembrie pentru lucrări de finisare. La 1 ianuarie 2009, cu un an mai târziu decât se plănuise, A73-Zuid urma să fie deschisă oficial pentru trafic. Acest lucru nu s-a întâmplat din nou. Tunelurile au rămas deschise, dar cu o singură bandă pe sens și tot cu o limită de viteză de 70 km/h.

La 9 iulie 2009, purtătorul de cuvânt al întregului proiect a anunțat că A73-Zuid se va deschide acum cu adevărat oficial la 1 decembrie 2009. Totuși, de la 1 septembrie până la 1 decembrie, Roertunnel urma să fie închis complet, iar de la 1 octombrie până la 1 decembrie, Swalmentunnel. Ulterior, A73-Zuid, cu aproape 2 ani întârziere față de planificare, s-a deschis complet. Sunt disponibile atunci câte 2 benzi pe sens și nu mai există restricții pentru transportul de substanțe periculoase. Se aplică însă o limită de viteză de 100 km/h și există o interdicție de depășire pentru autocamioane.

Traseu Traseu A73N322 EwijkNod rutier între A50 și A73: 's-Hertogenbosch; Arnhem, Rotterdam.A50E31A73 E31 1 - BeuningenOrașe deservite: Wijchen, Beuningen.N847 NeerboschNod rutier: Nijmegen. 1a - WijchenOrașe deservite: Wijchen, Beuningen, Nijmegen.N326 2 - Nijmegen-DukenburgOraș deservit: Nijmegen. 3 - MaldenOrașe deservite: , , Heumen.N271 4 - CuijkOrașe deservite: , Cuijk.N321 5 - HapsOrașe deservite: , , Gennep.N264Zonă de servicii: Lokkant (sens Ewijk -> Echt).Zonă de servicii: Hondsiep (sens Echt -> Ewijk). RijkevoortNod rutier între A77 și A73: Boxmeer, Gennep, Köln.A77E31A73 6 - BoxmeerOrașe deservite: Sint Anthonis, Boxmeer.N272 7 - VierlingsbeekOrașe deservite: , . 8 - Venray-NoordOrașe deservite: Venray, . 9 - BoxmeerOrașe deservite: Venray, Helmond, .N270 Zonă de servicii: De Wuust (sens Ewijk -> Echt).Zonă de servicii: Romeinse Put (sens Echt -> Ewijk). 10 - Horst-NoordOrașe deservite: , Horst, .N553N554 11 - HorstOrașe deservite: , Horst, .N556 12 - GrubbenvorstOrașe deservite: Sevenum, .N295 ZaarderheikenNod rutier între A67 și A73: Eindhoven, Antwerpen; Venlo, Duisburg.A67E34 13 - Venlo-WestOrașe deservite: Sevenum, Venlo.N556 14 - MaasbreeOrașe deservite: Maasbree, .N273N275 15 - BlerickOraș deservit: (sens Echt -> Ewijk).Zuiderbrug. 16 - Venlo-ZuidOrașe deservite: , Venlo.N271 TigliaNod rutier între A74 și A73: Mönchengladbach (sens Ewijk -> Echt).A74 17 - BelfeldOraș deservit: . 18 - BeeselOrașe deservite: , Beesel.Swalmentunnel. 19 - RoermondOrașe deservite: Weert, Niederkrüchten-Elmpt.N280Zonă de servicii: Hoogvonderen (sens Ewijk -> Echt). 20 - Roermond-OostOrașe deservite: Roermond, , .N293Roertunnel. 21 - LinneOraș deservit: Linne. 22 - MaasbrachtOrașe deservite: Maasbracht, Weert, (sens Ewijk -> Echt).N276 Het VonderenNod rutier între A2 și A73: Maastricht (sens Ewijk -> Echt).A2E25 A73

Note

Vezi și Autostrăzi în Țările de Jos Drumuri europene: E31

Legături externe

Categorie:Autostrăzi din Țările de Jos