Platforma de Dialog a APCE cu Forțele Democratice Ruse (în ) este un organism consultativ al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), înființat în octombrie 2025 pentru comunicarea cu reprezentanții opoziției ruse după excluderea Rusiei din Consiliul Europei în 2022, ca urmare a invaziei Ucrainei.
Platforma include reprezentanți ai grupurilor de opoziție, precum Comitetul Anti-Război din Rusia, Fundația Rusia Liberă și Forumul Rusia Liberă, alături de numeroși activiști pentru drepturile minorităților etnice. Participanții sunt aprobați de Biroul Adunării, la propunerea președintelui Adunării, în prezent Petra Bayr.
Istoric După începutul invaziei ruse în Ucraina și expulzarea ulterioară a Rusiei din Consiliul Europei, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a decis să își intensifice colaborarea cu grupurile de opoziție ruse și belaruse care susțineau valorile democratice, drepturile omului și statul de drept. Ca urmare, Adunarea Parlamentară a adoptat mai multe rezoluții, inclusiv Rezoluțiile 2433 și 2540, care solicitau un angajament formal cu activiștii anti-regim din Rusia.
Rezoluția 2540 a solicitat crearea funcției de Raportor General pentru forțele democratice ruse. Această poziție a fost înființată în aprilie 2024, primul ocupant fiind reprezentantul eston Eerik-Niiles Kross. Raportorul General are sarcina de a colabora și de a comunica cu grupurile de opoziție și de a prezenta constatările sale Adunării Parlamentare.
În septembrie 2025, Kross și-a prezentat raportul privind forțele democratice ruse, care includea un proiect de rezoluție pentru crearea Platformei de Dialog cu Forțele Democratice Ruse. La data de 2 octombrie, APCE a aprobat rezoluția pentru formarea unei astfel de structuri. Rezoluția a definit mandatul platformei ca fiind sprijinirea forțelor democratice ruse în eforturile lor de a obține schimbări politice în Rusia și de a instaura pacea în Ucraina.
Printre organizațiile ruse implicate în dezvoltarea conceptului platformei s-au numărat Fundația Anticorupție, Fundația Rusia Liberă, Comitetul Anti-Război din Rusia și Forumul Rusia Liberă. Formarea platformei a avut loc pe fondul unor dezacorduri publice între diverse grupuri de opoziție. Ulterior, Fundația Anticorupție și-a anunțat retragerea de la participarea în cadrul platformei, afirmând că procedura de selecție a participanților nu a respectat principiile democratice din cauza lipsei de transparență în proces.
La data de 16 decembrie, în urma unei întâlniri între președintele de atunci al APCE, , raportorul general Kross și reprezentanții grupurilor politice ale Adunării, Adunarea Parlamentară a decis oficial să deschidă procesul de depunere a candidaturilor pentru reprezentanții în cadrul Platformei. Mai multe grupuri de opoziție, precum Comitetul Anti-Război din Rusia și Congresul Deputaților Poporului, au prezentat public liste de nominalizări.
La data de 26 ianuarie 2026, Biroul APCE a aprobat componența finală a platformei și a publicat lista completă a figurilor de opoziție invitate să participe, printre care se numără Gari Kasparov, Vladimir Kara-Murza, Mihail Hodorkovski și alți activiști de opoziție. Platforma a avut reuniunea inaugurală pe 29 ianuarie, la Strasbourg.
Statut juridic și atribuții Platforma de Dialog cu Forțele Democratice Ruse nu deține statutul de delegație oficială și nu posedă atribuțiile pe care delegația rusă le avea înainte de 2022. Participanții la platformă nu au drept de vot asupra rezoluțiilor APCE.
În conformitate cu rezoluția APCE, membrii platformei pot asista la reuniunile comisiilor și subcomisiilor Adunării, pot participa la evenimentele sesiunilor și li se poate acorda cuvântul pentru a vorbi, cu aprobarea președintelui APCE.
Platforma este prezidată de președintele APCE. Componența acesteia face obiectul unei reînnoiri anuale. Selecția candidaților a fost realizată de secretariatul APCE.
Simboluri În conformitate cu articolul 9 al Rezoluției 2621, participanții la Platformă nu vor utiliza, afișa sau reproduce simbolurile de stat ale Federației Ruse, inclusiv steagul, stema, imnul sau alte însemne oficiale, în incinta Adunării sau la evenimentele acesteia. Culorile alb-albastru-alb sunt recunoscute de forțele democratice ruse ca simbol al rezistenței.
Criterii de selecție La stabilirea componenței platformei, APCE s-a ghidat după un set de cerințe stabilite în rezoluția sa. S-a declarat că participanții trebuie să aibă o înaltă ținută morală și să aibă reședința în afara Rusiei.
La participarea în cadrul platformei au fost eligibili activiștii și figurile publice implicate în combaterea regimului Putin. Aceștia au avut obligația de a recunoaște suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional, precum și suveranitatea Republicii Moldova, a Georgiei și a altor state. Trecutul candidaților trebuia să fie lipsit de orice episoade care să implice susținerea politicii externe nedemocratice sau imperialiste a Rusiei față de state suverane ori justificarea crimelor internaționale.
Unul dintre criteriile de selecție a fost semnarea Declarației Forțelor Democratice Ruse (cunoscută și sub numele de „Declarația de la Berlin”), adoptată de figuri ale opoziției ruse la data de 30 aprilie 2023, la Berlin, Germania. Declarația atribuie Rusiei responsabilitatea pentru războiul din Ucraina și recunoaște Crimeea drept teritoriu ucrainean. Declarația a fost pregătită la inițiativa lui Mihail Hodorkovski și a altor personalități din opoziție.
Rezoluția a stipulat ca o treime din locurile platformei să fie alocate reprezentanților popoarelor indigene și minorităților naționale din Rusia. Potrivit APCE, această cotă corespunde proporției popoarelor indigene în raport cu populația totală a Rusiei.
Participants
La data de 26 ianuarie 2026, Adunarea Parlamentară a anunțat lista completă a participanților, care îi include pe:
Reprezentanți ai forțelor democratice ruse Natalia Arno, fondatoare și președintă a Fundației Rusia Liberă; Mark Feighin, avocat și fost deputat în Duma de Stat; Dmitri Gudkov, politician, fost lider al Partidului Schimbărilor, fost deputat în Duma de Stat și membru al Comitetului Anti-Război din Rusia; Vladimir Kara-Murza, activist politic, vicepreședinte al Fundației Rusia Liberă și fost membru al Comitetului Anti-Război din Rusia; Gari Kasparov, fost campion mondial la șah, cofondator al Forumului Rusia Liberă și membru al Comitetului Anti-Război din Rusia; Mihail Hodorkovski, fost oligarh rus și membru al Comitetului Anti-Război din Rusia; Oleg Orlov, activist pentru drepturile omului și președinte al societății Memorial; Liubov Sobol, avocată, fostă membră a Fundației Anticorupție și fostă membră a Comitetului Anti-Război din Rusia; Nadejda Andreevna Tolokonnikova, activistă politică, cofondatoare a Mediazona și membră fondatoare a grupului feminist Pussy Riot; Andrei Volna, medic chirurg.
Reprezentanți ai popoarelor indigene din Rusia Ruslan Kutaev, fost lider al Partidului Independenței Naționale și fost viceprim-ministru al Republicii Cecene Icikeria; Ekaterina Kuznețova, fondatoare a Casei Ingriei din Narva, Estonia; Batlai Matenov, fondatorul mișcării Asiaticii Rusiei; Lana Pîlaeva, fondatoare a publicației Komi Daily, activistă pentru drepturile poporului Komi și membră a Rezistenței Feministe Anti-Război; Pavel Suliandziga, membru al Grupului de lucru al Națiunilor Unite privind problema drepturilor omului și a corporațiilor transnaționale, fost membru al Camerei Civice a Rusiei și activist pentru drepturile poporului Udege.
Reprezentanți ai APCE Petra Bayr, președinta APCE și președinta Platformei. Președinții grupurilor politice: Frank Schwabe (Germania), pentru Grupul Socialiștilor, Democraților și Verzilor; Pablo Hispán (Spania), pentru Grupul Partidului Popular European; Zsolt Németh (Ungaria), pentru Grupul Conservatorilor, Patrioților și Afiliaților Europeni; Iulian Bulai (România), pentru Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa; Laura Castel (Spania) și Yiorgos Loukaides (Cipru), pentru Grupul Stângii Europene Unificate. Raportori generali: Eerik-Niiles Kross (Estonia), raportor general pentru forțele democratice ruse; Ryszard Petru (Polonia), raportor general pentru democrația din Belarus; Giorgos Andreas Papandreou (Grecia), raportor general pentru democrație; Azadeh Rojhan Gustafsson (Suedia), raportor general pentru deținuții politici; Emanuelis Zingeris (Lituania), raportor general pentru activiștii pentru drepturile omului și denunțători; Valentina Grippo (Italia), raportor general pentru libertatea presei și siguranța jurnaliștilor.
Obiective și scopuri În interviurile acordate presei, membrii platformei au evidențiat următoarele domenii prioritare pentru activitatea lor: Sprijinirea eforturilor pentru eliberarea deținuților politici din Rusia; Combaterea discriminării împotriva cetățenilor ruși în statele europene; Modificarea mecanismelor de sancțiuni ale Uniunii Europene, atât în ceea ce privește Rusia, cât și pe rușii care locuiesc în străinătate; Transmiterea poziției rușilor anti-război către comunitatea internațională; Planificarea unei tranziții „post-Putin” în Rusia.
Reprezentanții popoarelor indigene din Rusia și-au exprimat intenția de a folosi platforma pentru a discuta situația minorităților naționale din Rusia. Lana Pîlaeva a caracterizat introducerea unei cote pentru reprezentanții indigeni drept un pas semnificativ în depășirea naturii excesiv de moscocentrice a politicii ruse.
Reacții În octombrie 2025, la scurt timp după adoptarea rezoluției de înființare a platformei, Serviciul Federal de Securitate al Rusiei a desemnat Comitetul Anti-Război din Rusia drept organizație teroristă și a inițiat dosare penale împotriva tuturor celor 19 membri ai acestuia. Capetele de acuzare includ constituirea unei comunități teroriste și tentativa de preluare a puterii. Printre cei acuzați se numără Mihail Hodorkovski, Gari Kasparov, Vladimir Kara-Murza, Ekaterina Șulman, Evgheni Ciciovarkin, Serghei Guriev și alții. Potrivit anchetei, membrii comitetului ar fi lobat pentru crearea platformei APCE, acțiune pe care autoritățile ruse o consideră o tentativă de a forma un organism de guvernare alternativ și o adunare constituțională de tranziție.
Reprezentanții Ucrainei în APCE nu au blocat decizia de a înființa platforma, dar și-au exprimat îndoielile cu privire la faptul că persoanele propuse reprezintă o opoziție autentică. Delegația ucraineană a considerat că Europa ar trebui să colaboreze doar cu acei ruși care servesc în cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei. Candidați din unitățile neregulate rusești cu baza în Ucraina au depus, de asemenea, cereri de participare, însă oficialii APCE nu au inclus niciunul dintre aceștia în componența finală a platformei.
Fostul președinte al APCE, Theodoros Rousopoulos, a declarat că platforma va oferi reprezentanților forțelor democratice ruse și cetățenilor ruși ocazia de a-și exprima deschis poziția.
Frank Schwabe, membru al Bundestag din partea Partidului Social Democrat și participant din partea APCE în cadrul platformei, a susținut crearea acestei structuri, numind-o un pas corect pentru a oferi opoziției democratice din Rusia o tribună publică. Schwabe a menționat că platforma ar putea deveni un prim pas către participarea opoziției la lucrările comisiilor APCE și a remarcat caracterul firesc al dezacordurilor apărute în timpul înființării acesteia.
Igor Grețki, fost profesor de relații internaționale la Universitatea de Stat din Sankt Petersburg și cercetător la Centrul Internațional pentru Apărare și Securitate din Estonia, subliniază problema legitimității participanților la platformă, care nu au fost aleși prin votul cetățenilor ruși.